profităm de buzele crăpate de foame ale copiilor ne umplem buzunarele cu deşertăciuni
profităm de necazul altora ne facem faimă
profităm de cosmarurile bolnavilor scriem comedii
omenia e un cuvânt abstract în care nu mai răsar dimineţi e un simplu semn pus pe buzunarul unui pantalon ca să dea bine, să fie de firmă. şi totuşi din mâna copilului porumbeii ciugulesc speranţe...
legaţi îmi sunt ochii privirea se sprijină pe un ax al trecutului
cântecul pescăruşilor se armonizează cu şoaptele mării valurile vin şi pleacă... se retrag în luminişul iubirii... ascund sclipiri din ochii ce tăinuesc amintiri
clipele vin şi pleacă... se retrag în luminişul iubirii... şterg singurătăţi pictate pe clapele pianului.
norii vin şi pleacă... se retrag în luminişul iubirii... lăsând în urmă apusuri înecate în fâlfâit de zboruri
mă apropii de undele lacului sunetul unei splendori ascunsă în inima pădurii inundă tăcerea
recarsare de melodii de dragoste prin jocuri de ape revărsare de drăgălăşenii prin parcuri
revărsare de acorduri de pian prin frunze de toamnă
rotiri tresăriri foşnet
cerul oglindeşte splendoarea ascunsă în inima pădurii
duminică, 18 octombrie 2009
bucuria-de a degusta plăcerile vieţii, stă atârnata de o umbrelă invizibilă, ca Mery Poppins.
siluete nemişcate, transparente ale spiritului- printre intransigente prisme paralelipipedice, reflectă în ochii spectatorului contururi de bărbaţi care aleargă, se apropie, pastişează gingăşia.
***
femeia-cameleon ascunde nuditaea în albastrul infinit al cerului: un pescăruş pare- pe sân, un gingaş tatuaj .
priviri pe rama răsăritului... crestele munţilor atinse sunt de aripă singurătăţii
cale, trandafiri spulberă surâsul ...
tălpile tale ciupesc fragilitatea norului, desenează pe nisipul umed parfumul rochiei de mireasă; împrắștie-cu usurinţa unor artificii, amintiri stropite cu rouă
departe este căldura îmbrăţişărilor tale, iubitul meu ! departe e de artezienele bucuriei.. - cheie de cristal, care deschide cutia muzicală: vals cu inocenţa unei păpădii , vals cu dezmierdarea unui val ... cortina apusului îngroapă în undele lacului soarele geruri violente nu distrug cutezanţa cascadei
coamele cailor o ating, fluturii sorb nectarul florilor, pe care le-am sărutat sub clar de lună; luminişuri copleşite de dor, lanuri de grâu strivite de pasiune, de dragoste...
cine poate să prindă între degete simplitatea unui apus? s-o transforme într-o zăpadă, aminte să aducă trandafirilor de iubire? cine poate să cuprindă în priviri marele zbor al vulturului, să-l modeleze într-o răcoroasă atingere...sărut? cine?
la supermarket, pe scaunele unui spital, in ochii muribundului... posedă un procesor pentru sistemele de cunoaştere; are anumite funcţii speciale: te poate trezi în altă dimensiune a conştiinţei; poate distruge vechi alianţe de rudenie, şi în acelaşi timp să-ţi afişeze prietenii adevăraţi, pe un ecran al inimii.
... este un avertizor radar:
pulsează când treci printr-un cer întunecat fără stele,
aprinde luminiţa roşie, când false amurguri te ademenesc în larg.
suferinţa poate fi o jucărie, pe care din inconştientă o dăruim celor dragi...
suferinţa te vindecă de lăcomie laşitate viclenie mânie. suferinţa poate fi o haină din cercuri metalice care ne ţine verticali
Now in Vienna there's ten pretty women There's a shoulder where Death comes to cry There's a lobby with nine hundred windows There's a tree where the doves go to die There's a piece that was torn from the morning And it hangs in the Gallery of Frost Ay, Ay, Ay, Ay Take this waltz, take this waltz Take this waltz with the clamp on its jaws Oh I want you, I want you, I want you On a chair with a dead magazine In the cave at the tip of the lily In some hallways where love's never been On a bed where the moon has been sweating In a cry filled with footsteps and sand Ay, Ay, Ay, Ay Take this waltz, take this waltz Take its broken waist in your hand
This waltz, this waltz, this waltz, this waltz With its very own breath of brandy and Death Dragging its tail in the sea
There's a concert hall in Vienna Where your mouth had a thousand reviews There's a bar where the boys have stopped talking They've been sentenced to death by the blues Ah, but who is it climbs to your picture With a garland of freshly cut tears? Ay, Ay, Ay, Ay Take this waltz, take this waltz Take this waltz it's been dying for years
There's an attic where children are playing Where I've got to lie down with you soon In a dream of Hungarian lanterns In the mist of some sweet afternoon And I'll see what you've chained to your sorrow All your sheep and your lilies of snow Ay, Ay, Ay, Ay Take this waltz, take this waltz With its "I'll never forget you, you know!"
This waltz, this waltz, this waltz, this waltz ...
And I'll dance with you in Vienna I'll be wearing a river's disguise The hyacinth wild on my shoulder, My mouth on the dew of your thighs And I'll bury my soul in a scrapbook, With the photographs there, and the moss And I'll yield to the flood of your beauty My cheap violin and my cross And you'll carry me down on your dancing To the pools that you lift on your wrist Oh my love, Oh my love Take this waltz, take this waltz It's yours now. It's all that there ïs
The birds they sang at the break of day Start again I heard them say Don't dwell on what has passed away or what is yet to be. Ah the wars they will be fought again The holy dove She will be caught again bought and sold and bought again the dove is never free.
Ring the bells that still can ring Forget your perfect offering There is a crack in everything That's how the light gets in.
We asked for signs the signs were sent: the birth betrayed the marriage spent Yeah the widowhood of every government -- signs for all to see.
I can't run no more with that lawless crowd while the killers in high places say their prayers out loud. But they've summoned, they've summoned up a thundercloud and they're going to hear from me.
Ring the bells that still can ring ...
You can add up the parts but you won't have the sum You can strike up the march, there is no drum Every heart, every heart to love will come but like a refugee.
Ring the bells that still can ring Forget your perfect offering There is a crack, a crack in everything That's how the light gets in.
Ring the bells that still can ring Forget your perfect offering There is a crack, a crack in everything That's how the light gets in. That's how the light gets in. That's how the light gets in.
