12

 

11

 

Tsang Hsieh cu pana-i de-argint esența cuvântului om o picură într-o ideogramă o ploaie de boabe de porumb și grâu se revarsă infinitul e brăzdat de zboruri

*

omul

prin îndreptare

e deasupra îngerilor

lung timp de veghere când păsări cu ciocul curbat pândeau în spatele turnurilor orice cădere a spiritului gust amar prin urme încrustate-n nisipuri gust searbăd prelins de pe carapacea de broască țestoasă

*

prin frică

gândurile găunoase

prind viață

o scriere cu aripi de pasăre liră un fel de pictograma dezvăluie ochiului interesele misterioase ale unei ordini anticipate pentru a sincroniza numerele cu frecvența

*

logica distructiva poate fi un raționament matematic

surprize la circ leii care trec prin cercul de foc răstoarnă scaunele în aplauzele spectatorilor entuziaști animalelel de companie scheaună

*

legat de lanțul plăcerilor dispare simțul discernământului

4

la colțuri de străzi

lumina lampioanelor

adâncește tristețea

siluete neliniștite tresar:

e posibil ca

moș crăciun să fi trecut granița

fără certificart verde

*

reflex
al unei ideologii precare

capricii de toamna/10

 

tot mai sus pe treptele sociale- cerul, tot mai întunecat... prin vârtejul întâmplărilor uităm

să trăim ca oameni.

ochiul furtunii

și
mamuții readuși la viață-

manipularea emoțiilor.

capricii de toamna/9

 depărtate ecouri

împotrivă curentului- fiecare metru parcurs, o înălțare.

adaptare cameleonică, coechipierii-s executați; prin era ultimei faceri, noii revoluționari duc torțele violenței.

fructe de păpălău și arca lui noe- zbor spre tărâmurile neatinse de orgoliu și ură.

capricii de toamnă/8

 cedând trecerea-

prin iarba de pampas fără grai vântul.

străzi tot mai pustii... puterea, în haine aureolate, transformă clipa într-un clișeu funcțional.

un șevețel

și-o negociere

a sferelor de influență-

1945 Anul zero

capricii de toamnă/7

 plictiseli de septembrie-

pe lac, umbre și strigătul mut al raței leșești.

lâncezeli în visele țesute cu-amăgiri- afidele nu se tem de-ngheț.

fluturi printre flori de celosia- împreună cu Baba Tahir, privim pe cei ce te-au privit.

capricii de toamnă/6

 reflexia unei cugetări

în jocul culorilor..- imn al speranței.

smulgând tăcerii spinul răutății- ca o revărsare, o priceasnă.

ardei iuți ornamentali și-un zbor de pescăruș- orice zbucium,

dus e de vânt, cât mai departe.

capricii de toamnă/5

 frunze uscate-

până la înviere, doar câteva trepte de urcat.

într-un adagio pervertit, vorbe usturătoare zdruncină încrederea.

gând de călătorie... pe sub meri,

crini de toamnă- adierea unui zvon

de nuntă.

capricii de toamnă/4

 înfiorată privire

de un alint al iubirii- întoarcere spre dom al împăcării.

împreună mergând cu bunul păstor, la izvoarele cu apă vie....

parfumul de salvie și-o ceașcă de ceai cald cu prietenii ademenesc

privighetoarele

capricii de toamnă/3

 locaș de odihnă

pe buza de lut a luminii... la porțile trecutului, veghetorii aprind candele. decorat cu ordinul pobeda, îl decorează, apoi pe stalin cu ordinul mihai viteazul- înfășurate medalii într-un refuz de grațiere.

capricii de toamnă/2

 pentru a nu pustii clipa,

flori de susai pe marginea drumului.

o pasăre alungată de ger, rătăcește la hotarele lumii- soarele prin spini

abia se mai vede...

pod peste râul Hron și un dor după forme cristaline- poetul-erou
Ion Şiugariu

capricii de toamnă/1

 e toamnă iar....

scântei ale blândeței

printre frunze de nufăr... un cântec de nai alină pădurea...- din negură, apare treptat un strop de lumină. capriciu la plecarea fratelui iubit și flori albastre de lobelia- împrejmuind tristețea.

mere4

 

caii s-au oprit;

din sanie coboară

mandra iarnă.

deschide poarta...

cu băsmăluța-i cu flori

în opinci și suman

pare

o superbă călătoare în timp.

-iți ofer, copile drag

un cozonac și mere coapte.

mere3

 

străbătând întinsele

podgorii și livezi,

la ușa casei,

bate

îmbelșugata toamnă.

bulgări de soare

și crizanteme

are la pălărie.

-ți-am adus niște mere

și-o cană cu must

să fii vesel și sănătos!

mere2

 

de geamul casei,

s-a apropiat zâmbind,

grațioasa

vară.

în păru-i cârlionțat,

liră pe umeri,

sclipeau în soare

margarete și trandafiri.

-îți dăruiesc, cu drag,

acest paner cu mere și pere,

să crești mare și voinic!

mere

 

-în floare, abia-s merii...-

a spus frumoasa primăvară. albinuțele se-ntorc la stup cu coșurile pline de polen. alintați de razele soarelui, școlarii dau în dar doamnei învățătoare violete și narcise; din gradină, am cules pentru tine, câteva... căpșuni.