Lumina din lumina( 202p)

mirare

viermii

 ronțăie frunzele galbene de dud

lângă fântână o herghelie

liniștită
privește prin ochii de sticlă ai cerului 
urmele vânătului 

printre umbre

perechi de tineri gălăgioși sparg clepsidre-

timpu-i readus la tăcere

edward hicks 

mirat:

între sălbăticiuni e mai multă înțelegere

decât între oameni

 întoarceri spre rădăcini 

 singura șansă 

 de a ține în echilibru prezentul. 


buttonbass.com

adulmecând omenia..- 

 simplitate și bucurie 

 în priviri. 

raze de soare 

 binecuvântate- 

 gânguritul vieții și-ntâiul zbor... 

 de sus, 

 toate ciorile-s 

  îmbrăcate în rochii de seară 

 zbor lin- 

 nimic din zgura unui zbucium 

 nu tulbură apele 

 Să-ți spun un secret: 

 numai  cărți are

 în sacoșă... 

Poate mă găsește și pe mine 

 cineva- 

 să-mi dea un pupic!! 

 tot frumoasă a rămas!.. 

 nu știu unde să mă uit 

 mai întâi... 

 Astăzi 

 decidem cine-și ia zborul 

 din partid... 

toamna asta tarzie 

 are gustul dulce 

 al prieteniei. 

 Unde-i stăpâna mea? 

 precis 

 a găsit un copil,  să se joace... 

 Ce cauți tu 

 să-mi tulburi liniștea? 

 Uitasem, ăsta-i un refren... 

dimineață senină 

 de decembrie- 

 de ce nu am sta și noi la sfat? 

poeme

 Pungești,  

 între miting și liturghie-  

 spulberat primul vis din an. 

 În noaptea dintre ani, 

 întâmpinând malanca- 

 belșug în casă! 

Carte deschisă, 

 sculptură în dovleac- 

 ospăț al furnicilor... 

Roșia Montană: 

 jonglerii și muzică folk- 

 Fân Fest. 

 Cântând sub 

 merii înfloriți...: 

 "Ciobănaș cu trei sute de oi"... 

zori mijesc-

 câteva lăcrămioare ...

 împrospătând lumina... 

de Bobotează, 

 întoarceri spre origini- 

 căutând crucea... 

 de gard, o scară... 

 ici-colo zăpadă; 

 niciun adăpost; 

 numai luna 

 scăldată în tăcere.

 tăcere evazivă 

 printre mărăcini 

 ochii șobolanului- 

 sclipiri răsturnate  

 pe scări. 

  

pod suspendat 

 peste abisul nefolositoarelor  

 bogății. 

 priviri pe furiș  

 și-un cuțit la brâu. 

 cât vezi cu ochii 

  zăpadă. 

 nici urmă de pom, 

 nici urmă de cuvânt, 

 numai amprenta tăcerii. 

  

mergând pe lângă gard- 

 prelungire la nesfârșit 

 a tăcerii. 

 luna conturează 

 adâncimea tainelor.