unde-i iepurele? 

 liniile se -ntretaie  

 adâncind orizontul 

 călătorul 

  în capcana imaginației 

 desparte 

  mulțimea cu toiagul:  

 persoana iubită 

 și restul 

  

 s-ar putea întoarce viscolul 

 ducând stindardul primăverii 

 primii ghiocei 

  

 văzduh 

 îmbâcsit de  

 veninul aducător de  moarte- 

 se va mai găsi în ceată ostașilor 

 cineva 

 să omoare balaurul? 

  

faceți loc 

 aducătorului de lumină 

 dați daruri 

 mâncătorului de foc- 

 mișcând scara 

 promite
 viața veșnică virtuală 

 acrobații 

 pe coardele elastice ale justiției 

 spectatori: 

 judecătorul și martorul- 

 în cutia de carton 

 omul fără stăpân 

 netulburat

  

  

  

realitatea se află-n 

 interior- nu coborî prea repede 

 să nu te rostogolești- 

 piese dintr-un puzzle 

 întregesc bucuria 

 întâlnirii 

 cuvintele nu pot descrie 

 limpezimea și strălucirea 

 privirii 

  

  

 ca și cum ai privi stelele 

 risipite 

 pe mișcătoarele unde 

  

 măști cu 

 tărtăcute 

 coarne de berbec 

 mărgele  

 despart realitatea de adevăr 

 bătăile sacadate ale mosilor 

 divizează timpul 

 o frântură dintr-o secundă 

 rămâne pe diafragma 

 aparatului de fotografiat
indata ce sintagma

 "cine e adevărul?" 

 va capăta coloratură heraldica a divinitatii 

 adevărul va coincide cu realitatea 

alergând după fete- 

 Dragobetele 

 cu toporași la pălărie 

 iubirea 

  nu se circumscrie timpului și spațiului 

 o vom picta 

 într-o manieră naivă bidimensională 

 iubirea 

 luminează percepția realității 

 depășește limitele perspectivei 

 iubirea 

 separă întunericul de lumină 

  

 mâini pline de aluat 

 ating pomii- 

 dospind învierea 

  

  

 
 

 zdrențe 

 dintr-o dimineață searbădă 

 fără sens 

 peticită-i 

 bunătatea cu austeritatea 

 mila cu severitatea 

 blândețea cu naivitatea 

  

  

 spate-n spate 

 în singurătatea orizontului 

 câmpul cu flori 

 univers  

 al rugăciunii iresponsabile 

 fugă din fața 

  bombardamentelor 

 retragerea 

 și 

 izolarea 

 într-o zonă de confort 

  

 din larvele comodității 

 fluturi 

 fără aripi 

fața 

 libertății destrăbălate 

 tot mai schimbătoare 

 zidurile caselor îs 

 crăpate- 

 alergând de colo-colo 

 gest contestatar 

 în stuctura silogismului 

distorsionări calomnioase 

  ale zumzetului 

 nestăpânit 

 imboldul plecării pe ape- 

 amendat 

 surdo-mutul 

 pentru că a scandat lozinci 

pierdut 

 printre bătăile sacadate ale ceasului 

 adam 

 nu mai vorbește cu Dumnezeu 

 nu-L mai poartă în suflet- 

 pe calea viitorului 

 sufletu-i ferecat 

 de un zeu digital 

  

 avatarul 

 acestei zile însorite de martie 

 e un cocoșar 

 petele galbene-s 

 spori 

  de la o criptogamă vasculara- 

 cheia criptogramei 

 e privirea hipnotică 

 a șarpelui 

  

sub cojocul babei 

 ziua cocostârcului 

 sonorități diafane 

 în muguri 

 treziți străjerii caselor- 

 Sfântul Ilie fulgeră 

 sfâșiat  

 vălul seducției