rețeta 1

ca nu cumva 

 singurătatea înveninată 

 de orgoliu 

 să tăie dulceața unei întâlniri 

 bine ar fi 

 ca-n fiecare dimineață 

 la fel ca moș Ion Cătărău din Butuceni 

 bucuroși că am scăpat de sub gloanțele egoismului 

 să împărțim copiilor 

 covrigi 

aroma muzicii

 în suflul înțepător al apusului

 aromă dulceții de ardei iute

 învăluie privirile- 

 toccata și fugă 

  

  

 tăcerea 

 captivă-ntre corzi 

 se dezlănțuie-n declarații- 

 suită pentru violoncel 

  

 masca fericirii 

 pierdută printre florile galbene  

 de asprișoară- 

 concert pentru oboi și vioară 

  

 arși ghimpii reproșurilor 

 picături dintr-un sirop de arțar  

 pe obraji- 

 seară  de iulie însuflețită  de o sonată pentru flaut 

  

martori

 o sapcă roșie 

 și-un tricou 

 martorii 

  unei dimineți 

 născută din iubire 

  

 din sânul peșterilor 

 ceață  ca o putere 

 se desăvârșește în slăbiciune 

 un vultur întoarce privirile hipnotice 

 în lacuri vulcanice

pași

 pași 

 spre dumbrăvi de duioase cântece 

 numai 

 să nu se pornească ploaia 

 să-ti stingă jăraticul 

 din priviri 

 

ochi

ochi în văzduh 

 ochi în ziduri 

 numai 

 ochiul inimii măsoară 

 bogăția în bani și  în virtute 

  

  

 lingușeli 

  înmoaie asprimile sufletului 

 stăpânul si robul împietriți 

 nici focul lui Proclus 

 nu va aduce omul  întru cunoștință  de sine 

 
 

căderea între tâlhari

 căderea între tâlhari 

 pofta și iuțimea atenuează 

 prin fluierăturile minții 

 ziditorii de temnițe 

 înalță steaguri 

într-o parte

într-o parte supus păcatului 

 în alta slavei de oameni 

 pedalând 

 prin  contorsiunile vieții 

 umbra lui Petru vindecă de clătinare gândul